miercuri, 24 decembrie 2008

craciunul



Luminile straluceau din toate casele, peste tot mirosea a cozonaci proaspat scosi din cuptor iar toata lumea il astepta cu nerabdare pe Mos Craciun, incalzindu-se la focul din sobe,adapostindu-se de gerul de afara si de viscolul ce iti palmuia fata.
Un singur copil statea si privea cu jind chipurile fericite ale celor care aveau o casa si o masa calda.Se nascuse si crescuse in frig.Traia din cersit,isi capata hainele de la trecatori.Adesea era intrebat de parintii sai.Atunci pleca capul si suspina,"Nu am parinti.Au murit de frig anul trecut".Oamenii il ajutau cu cate putin dar mai mult nu puteau face.El multumea cu un zambet, dar apoi fata i se shimonosea in acelasi chip trist si ratacit, asteptand ca Mosul sa ii indeplineasca singura dorinta pe care o avea.Asa au trecut trei ani,baiatul devenind din ce in ce mai dezolat.Ajuns astfel la varsta de noua ani, se afla in centrul oraselului,in locul sau obisnuit,cu colinda sa obisnuita.Era zarva in centru,oameniierau mai agitati decat de obicei si nu se mai opreau sa il fericeasca pe copil ca de obicei.Deodata armata regelui invada piata si din spatele lorse ivi batranul rege si cele trei fiice..Un soldat il apuca de gulerul hainei si il arunca mai incolo.
Mezina regelui vazu acest fapt si ii impartasise tatalui dorinta de a adopta acel copil.Cand primi permisiunea,sari din caruta, se apropie de copil si il lua in brate.Copilul izbucni in lacrimi. Intrebat de ce plange,copilul isi sterse ochii cu maneca murdara a hainei prea subtiri, se uita in ochii mari ai domnitei si ii spuse ca i s-a implinit dorinta de craciun.Aceea de a avea o familie...