miercuri, 1 februarie 2012

Insomnia

Alta noapte alba... aici este ora 8 a.m., soarele rasare timid si rece in decorul fantomatic al Scotiei. Am ajuns aici la 16.30,intrun decor gri si aparent depresiv. Dar am realizat ca de fapt gri-ul este specific Scotiei, un fel de registered mark,cu pescarusi care zboara buimaci si zgribuliti prin centrul orasului. Ma aflu in Aberdeen, un orasel port pe malul marii. Marii nordului, sa specificam. Nu este chiar atat de frig, ci bage vantul. Bine, briza marii daca vrei s-o numesti asa, chiar daca nu te incalzeste si binedispune ci te ingheata. Scotia este binecunoscuta pentru castelele ei bantuite, si adevarul e ca sunt ale naibii de multe, cateva chiar in apropiere, 4 numai pe o raza de 30 km. Nu e neaparat o placere sa te plimbi pe strazi ca turist si sa faci poze daca nu esti imbracat bine. Dar am vazut si oameni in short si tricou... Norocul meu e ca am colindat strada principala ieri, Union Street-ul, si am ramas surprinsa cat de ieftine imi par mie toate lucrurile aici. Dar cel mai greu imi e sa fiu singura aici, sa fiu departe de oamenii dragi, de fetele cunoscute , de tot ce inseamna Brasovul, acel orasel mic si insignifiant. Acum mi-as dori sa fiu in Brasov, sa stiu unde merg nu sa ma ratacesc;)), sa ies cu o persoana la plimbare sau ce-o fi nu cu castile in urechi si cu " Excuse me, do you know where it is...?" Dar e abia inceputul si sunt sigura ca ma voi obisnui. Un alt minus ar fi ca de ziua mea voi fi aici, singura, nu acolo, inconjurata de prieteni si oameni dragi. Dar de fapt hai sa nu vorbim in avans;nu se stie ce va fi maine. Cumva ceata asta deasa si permanenta nu ma lasa sa fiu pesimista :)

luni, 28 martie 2011

Vikloth feat Horia - Foc in ochi




Iti simt pasii reci
Cum imi strabat gandurile
Uda cu dansul tau
Unde sunt seci pamanturile

Sunt seci si sufletele
Si numai dau roade
NU vad ochii albi si fara culoare
Nu pot arde, vreau sa ma aprind
Sa te gust sa iti rup camasa
Am pe buza cenusa
Singur nu-mi gasesc pacea

Visez ca te chem
Dar sunetele de gat ma strang
Mi-e frica sa ma tem
Si ma trezesc plangand

Oricat am fi de mandri
Ceri si un obraz si un umar
Pentru iubire muscam din cel mai pacatos mar
Fa-ma nisip si treci cu picioarele desculte
Priveste-ma in ochi sa fiu strapuns de mii de sulite
Zambeste-mi si pentru mine numai exista hotar
M-am taiat, am spart in pumn paharul cu amar

Ma faci sa rad de zidar
Orice zid e in zadar
Cum rad de oricine
Cand cu tine compar



Picura-mi foc in ochi
Sa nu vad frig si durere
Picura-mi foc in ochi
Sa plang cu praf de stele

Curg rauri de prostie pentru ca asa trebuie
Fii puternic impotriva curentului statornic ca o trestie
Ce-i frumos in suflet... shh... nu-ti poate fi luat
N-au nimic cei ce se mandresc cu ce-au cumparat

E seceta in lume iar eu ma fac ca ploua
Dupa o noapte fierbinte esti cea mai dulce roua
Miros iarba si o las sa-mi fredoneze delirul
Norii alearga ca ma contopesc si le pierd sirul

Stropeste cu viata un muribund pribeag
Care fara jumatate poarta doar un steag alb
Degeaba traiesti un veac singur sa te usuci
Spiritual sarac, parasit ca un cuib de cuci

Eu vreau alte porti inalte criptate in destin
Si daca plec departe sa stiu ca am la cine sa vin
O energie vie, tresare inima, oprim timpul
De fiecare data cand la tine mi-e gandul

Nu avem chipuri e doar o perdea de Pascani
Te dezbrac de cearsaf, tu dezbraca-ma de ani
Arde mocnit trecutul si-mi da dureri de stomac
Mi se intareste pielea fara sarutul tau buimac

Sopteste-mi o lira si muscama de ureche
Sa ma pierd dar sa stiu ca exista suflete pereche
Iar cei sluti de adevar nu merita dragoste de fel
Caci e singura care ne apropie de cer

Plin ca un zmeu ma ridic spre dorintele tale
Si lui Vant sau Ger de gelozie sa ma doboare
Am uitat cuvintele oricum sunt pentru muritori
Daca te arunci in lume te salvez cu aceste viori

Dovezile sunt pentru chiori manipulati rapid
Care se pierd in colectivitate ca la colectiv
Dizolvam timpul si spatiul, mai bine le neg
Ca apoi cu tine sa fiu un intreg


Picura-mi foc in ochi
Sa nu vad frig si durere
Picura-mi foc in ochï
Sa plang cu praf de stele

joi, 24 martie 2011

suflete pereche

Foarte multe cupluri, foarte multi indragostiti, folosesc expresia "este sufletul meu pereche" dar foarte multi nu stiu exact despre ce e vorba si ce implica regasirea sufletului pereche.

Se spune ca sufletele pereche au trait candva o iubire atat de puternica intr-una din vietile anterioare, incat se intalnesc si in actuala viata, iar iubirea lor este la fel de profunda si intensa si reprezinta o continuare a dragostei de atunci.

Sufletele pereche sunt acele fiinte care de-a lungul mai multor vieti si-au creat o karma pozitiva si li se mai da o sansa de a se intilni in aceasta viata, pentru a se ajuta reciproc, pentru a lucra la un proiect comun. Se regasesc pentru ca au ceva sa-si transmita sau sa-si predea unul altuia pentru o evolutie pozitiva in aceasta viata. Rareori se intalnesc pentru a evolua alaturi intr-o viata comuna. Relatia care exista intre Sufletele pereche va accelera karma fiecaruia intr-un grad atat de mare, incat evolutia lor va fi grabita peste nivelul mediu de evolutie. Aceasta regasire este importanta, in special cand unul dintre ei sau ambii se apropie de finalul ciclului de incarnari proprii. Iubirea lor imensa ii ajuta sa obtina Eliberarea finala mai repede decat ar fi nivelul de timp mediu de obtinere al acesteia.


marți, 9 noiembrie 2010

Adrian Paunescu - Mi-e imposibil fara tine


Nici nu mai stiu daca erai frumoasa
Si nici in ce culori iti sta ma bine,
Stiu doar ca amintirea nu ma lasa
Si ca mi-e imposibil fara tine

Vizionez femei nenumarate,
Femei interesante ma mai suna,
Dar rece si strain ma simt de toate
Si nu ma vad cu ele impreuna.

Nu pot nici sa-mi explic intreaga drama,
Care-a decurs din intalnirea noastra,
Dar vechiul loc al dragostei ma cheama
Si tu imi faci cu mana la fereastra,

Subtile explicatii cui i-as cere ?
Tot prostul face pe interesantul
Si-n condamnarea asta la tacere,
Mai conversesz de-a surda, cu neantul.

Si cum sa transformam iubirea-n ura,
De ce nu noi, ci solii sa lucreze,
Si sa patam simtirea cea mai pura,
Punand incendiul tot in paranteze ?

N-as vrea sa te-ndarjesc sau sa te sperii,
Nici sa te fac sa te-ndoiesti de tine,
Dar eu te-am adorat fara criterii,
Este bolnav, al patimii depline.

De dragul tau, am fost cu lumea-n lupta,
Te-am aparat de barfe si de crivat,
Si dupa toata veghea ne-ntrerupta,
Cedez numai in lupta impotriva-ti.

Si, totusi, tu ai fost cea mai frumoasa,
La mine-n brate iti fusese bine,
Obsesia iubirii nu ma lasa
Si-mi este imposibil fara tine.



(poezie de suflet)

Adrian Paunescu - Fosta iubire


Nici amintirea nu te mai pastreaza
De-as vrea sa-ti cant m-as poticni afon
Ai fost o nebunie si o raza
Ramai un numar vechi de telefon.

As vrea sa te mai vad dar nu se poate
Am auzit ca te-am vazut candva
Dar ca prin geam cu marginile mate
Priveam prin fosta draga fiinta ta.

Mai vine cineva si mai imi spune
Cate ceva de bine sau de rau,
Dar noi n-avem nici amintiri comune
Te-ai dus luand tot ce era al tau.

Candva te presimteam pe-o filfaire
Stiam apropierea sa ti-o gust.
Acum chiar sa ma tai tot nu am stire
Ca mie aproape pasul tau ingust.

A fost iubire ? Sau minciuna lunga?
Te rog da voie gandului curat
Din departarea mea sa te ajunga
La orice nume azi te-ai fi mutat.

Un telefon uitat si o adresa...
Aud ca suferi si traiesti urat
Si-ti cureti zilnic cuvenita lesa
Si tu, cu mana ta, ti-o pui la gat.

E greu sa-ti spun, dar viata impreuna
Oricat de scurta, m-a trimis sa-ti spun
Un adevar mai grav ca o minciuna,
Mai trist, mai inflamabil, mai nebun.

Nu mai existi, esti trasnetul de vara
Ce mi-a lasat in creier cer topit
Dar cand te-am aruncat pe usa-afara.
Eu cel mai mult atuncea te-am iubit.

Sa-ti spun sa te intorci ? Astepti zadarnic,
Ramai si-mbraca-ti viata in vopsea,
Marita-te mai bine c-un paharnic,
Sa aiba dromaderii ce sa bea.

Adrian Paunescu - Casa de nebuni


In ultimele zile ale iubirii noastre,
Eu iti spuneam cuvinte si tu, cu ochii uzi,
Pareai neputincioasa si sa le mai auzi
Si ma temeam sa caut sau sa presimt dezastre

Si-n noaptea dinaintea plecarii spre niciunde
Eu iti strigam ca ninge, plangand la telefon
Si-aveai atata pace si viitor in ton,
Ca nici acum nu banui ca te puteai ascunde.

Nu cred ca are dreptul o dragoste sa moara
Ca intre doua bestii, tacut si indecent,
Si fara un adio si un avertisment,
Si fara o urare de drum, elementara

Astept sa-mi spui ca suntem, atunci cand ai sa suni,
Ori eu, ori tu, ori ambii.....la casa de nebuni

Adrian Paunescu - Ca un fum de tigara, sufletul


Am sa-ti spun buna seara si-am sa plec undeva
Unde nu e nimic, numai scrum, numai zat,
Am sa-ti spun usurat, am sa-ti spun cu nesat,
Ce departe va simt eu de inima mea.

Usa-n loc va-ngheta si nimic nu va fi,
Ca un fum de tigara voi trece in sus
Unde stelele sint, unde oamenii nu-s,
Am sa-ti spun buna seara, desi va fi zi.

"Nu serviti o cafea, nu doriti un fistic?"
Nu doresc decat drumul spre cer, fara voi
Si sa nu ma mai trageti nicicand inapoi.
Buna seara pe veci, cred c-asa am sa zic.

Buna seara din nou, buna seara adanc,
Doamne dragi, domni stimati, eu am treaba, eu plec
Si pe urma aici e un fum de ma-nec
Nu-nteleg de ce parca...imi vine sa plang.

Doar atat am ramas, o vuire si-atat,
Si plamanii de-atata strigare se rup,
Buna seara frumos, buna seara urat,
Ca un fum de tigara mi-e sufletu-n trup.